I s-a zis “distrugatoarea trupei Beatles”. Despre muzica ei, criticii obisnuiau sa spuna ca singurele parti ascultabile erau zgarieturile de pe disc. Si cu toate acestea a fost marea dragoste a cel mai adulat britanic din ultimul secol, John Lennon, si detine astazi o mare parte dintre drepturile de autor ale artistului.

Inca din primii ani de viata descoperim ca suntem atrasi de un anume gen muzical sau cantaret. Dupa un anumit timp devenim fani, cumparam albumele preferatilor si daca este vorba de rock, le vanam melodiile pe CityFM. Si daca peisajul muzical romanesc ne-a obisnuit din pacate cu asemanari flagrante intre creatiile locale si cele din afara, plagiatul muzical se practica si la case mai mari.

Despre paradoxul Frank Zappa poate vorbi doar viata sa, luata pe de-a-ntregul. Pentru ca cele peste 60 de albume lansate, filmele sale de lung metraj, compozitiile orchestrale, aciditatea si umorul frust cu care trata subiecte incorecte politic sunt doar varfuri ale aisbergului  mostenirii sale. Dar ultimul sau album, terminat cu doar cateva zile inaintea mortii, reuseste sa dea o imagine despre cat de genial, excentric si perfectionist a fost Frank Zappa.

Am vorbit pana acum, in serialul dedicat ultimelor creatii ale marilor artisti rock despre materialele testament ale acestora, finalizate fie in timpul vietii lor, fie de catre apropiatii dornici sa pastreze spiritul muzicianului cat mai nealterat. Din pacate insa, lacomia caselor de discuri sau a familiilor mostenitoare ale drepturilor de autor urmaresc adeseori scopuri prea putin nobile. Cate albume postume sunt “prea multe”? Din acest punct de vedere, discografia post-mortem a lui Jimi Hendrix este un subiect de discutie generos.

Nu trebuie sa fii rocker ca sa fi auzit si sa poti fredona cel putin 3-4 melodii Metallica. Insa niciodata trupa nu a fost mai sofisticata, mai creativa muzical si cu un sound mai pregnant ca in perioada de 4 ani in care Cliff Burton s-a numarat printre membrii ei. Nascut In 1962, in California, basistul avusese o copilarie In care a trecut cu lejeritate de la pian clasic la chitara-bas.

Muzica si literatura de calitate. Un centru monden de intalnire al tinerilor,  asta vrea sa devina Biblioteca Centrala Universitara „Carol  I“ din Bucuresti. Inaugurata la 14 martie 1895 ca Fundatie Regala, BCU pune astazi la dispozitia cititorilor sai, aproape doua milioane de volume de carte propriu zisa, la care se adauga numeroase harti manuscrise,si publicatii seriale.De asemenea, cititorii au acces la multe publicatii online cat si la baze de date nationale si internationale.

Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi din Bucuresti reprezinta una dintre putinele institutii  de acest fel din Europa si din lume. Si asta pentru ca hartile vechi sunt rare si, adeseori, starnesc interesul doar acelora care sunt preocupati de cunoasterea trecutului istoric al omenirii.

„Poti sa ai cate vieti vrei dar sigur o sa ai parte si de altele, pe care nu le vrei.” Sunt vorbele celui mai retras membru al The Beatles, George Harrison. Insa chiar si el, care detesta sa Isi citeasca numele In ziare, a avut parte de o a doua viata, ravnita sau nu, prin albumele aparute dupa moartea sa. Viata post Beatles a lead-guitarist-ului George Harrison, a fost mult mai putin mediatizata decat cea a colegilor sai, John Lennon,  Paul McCartney si Ringo Starr.

Bucurestiul, acoperit cu termopane si blocuri gri ascunde inca adevarate bijuterii arhitecturale ce ar face mandra orice capitala europeana. Printre ele se numara si Manastirea Mihai Voda, una dintre cele mai vechi construcţii din Capitala, ctitorita de Mihai Viteazu. Ce se stie mai puţin despre acest monument istoric este ca desi a ţinut piept ocupaţiilor straine din ultimii 400 de ani a fost foarte aproape sa fie distrus pentru a face loc Casei Poporului.

In urma cu 24 de ani, Bucurestiul pierdea unul dintre cele mai importante repere culturale ale istoriei sale. Manastirea Vacaresti, cel mai mare lacas monastic din sud-estul Europei, cu o istorie de doua secole si jumatate, cadea prada buldozerelor sistematizarilor comuniste. Constructia Manastirii Vacaresti a fost inceputa la 1716 de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat si continuata de fiul sau, Constantin, cel care ii aloca o suprafata de aproape doua hectare.